Povesti de la vulcanizare
Povesti de la vulcanizare – Stiinta paralela a “specialistilor” in arta umflarii anvelopelor
Multi romani devin specialisti dupa ce discuta cu mecanicii din atelierele service.
Nu poate nimeni contesta priceperea unui mecanic bine pregatit dar in ultima perioada au aparut tot mai multi indivizi care nu au nici o legatura cu tehnica.
Din dorinta de a parea destepti incep sa spuna tot felul de traznai cu iz tehnic dar care sunt rupte de realitate.
O mare poveste SF este cea a azotului, cel care are molecula mare si nu trece prin anvelopa.
Stimate cititor, nu sunt rau voitor dar am rugamintea sa ii ceri vulcanizatorului mai multe detalii despre teoria lui.
Roaga-l sa iti spuna elementele esentiale, ca sa intelegem si noi avantajele folosirii azotului.
Pentru moment am reusit sa identific trei elemente ale pseudo-teoriei:
1. Molecula de azot este mai mare decat cea de oxigen.
Da, este adevarat dar acest aspect este valabil in cazul membranelor foarte subtiri, acolo unde este necesar sa cunoastem permeabilitatea materialului.
Daca materialele bazate pe cauciuc ar fi permis trecerea oxigenului, poti sa fii sigur ca nu s-ar mai fi folosit pe post de garnituri.
Avand in vedere ca majoritatea garniturilor folosite sunt pe baza de cauciuc, concluzia e clara, in conditii normale peretele anvelopei este impermeabil.
2. Oxigenul oxideaza anvelopele.
Da, este adevarat ca oxigenul este oxidant iar molecula de azot este foarte stabila.
In aer avem ~21% oxigen si 78% azot.
Presupunand ca intre volumul anvelopei la 0 bari si cel de la 2 bari este o diferenta de 30%, rezulta din calcul ca ai nevoie de 6 vizite la vulcanizare, pentru a ajunge la o concentratie de azot mai mare de 99%.
Unii vulcanizatori au prostul obicei de a face presiune negativa in roata. Anvelopele pot fi stricate iremediabil datorita acestei practici.
3. Intra apa in anvelopa.
In mod normal nici un compresor nu lucreaza cu apa.
Singura apa care poate apare in anvelopa este reprezentata de umezeala din aerul atmosferic condensata pe peretii camerei.
Fizica de scoala primara ne invata ca detenta unui gaz se face cu absorbtie de caldura.
Pentru scurt timp, vaporii de apa din volumul de aer din avelopa pot condensa in zona racita, dupa care trec din nou in stare de vapori (aerul pompat se incalzeste treptat, o data cu cresterea presiunii in anvelopa).
Este posibil ca in timpul iernii, vaporii de apa din aerul introdus vara (cu umiditate mai mare), sa condenseze pe peretii anvelopei si sa formezi mici picaturi.
Masa acestor picaturi este extrem de mica, si nu poate influenta echilibrarea rotii.
La jantele moderne, de aliaj, nu avem nici problema coroziunii.
Related Posts via Taxonomies
You May Also Like
Ford KA 2 RU8
Benzinaria ETU de pe DN1 cu “lightsabers”